Care este impactul selecției mărimii porilor a vârfurilor de pipetă filtrate asupra probelor experimentale?

Vârfuri de pipetă filtrate joacă un rol critic în multe domenii experimentale, cum ar fi biologia modernă, chimia și medicina. Selectarea dimensiunii porilor este direct legată de calitatea probelor experimentale, de acuratețea rezultatelor experimentale și de repetabilitatea experimentelor.
În primul rând, dimensiunea dimensiunii porilor va afecta efectul de filtrare al impurităților din probă. Dacă dimensiunea porilor este prea mare, unele particule minuscule de impurități, cum ar fi resturile de celule, particulele de praf sau substanțele nedizolvate, pot pătrunde în eșantion în timpul procesului de pipetare. Aceste impurități pot interfera cu reacția experimentală. De exemplu, în experimentele de cultură celulară, impuritățile pot adera la suprafața celulei, pot afecta creșterea normală și metabolismul celulelor și pot provoca abateri în datele experimentale. Dimpotrivă, dacă dimensiunea porilor este prea mică, deși poate intercepta impuritățile mai eficient, poate adsorbi componentele țintă din probă, în special unele macromolecule, cum ar fi proteinele, acizii nucleici etc. Acest lucru va duce la o scădere a concentrația probei și, de asemenea, face ca rezultatele experimentale să fie inexacte.
Pentru diferite tipuri de probe experimentale, dimensiunea adecvată a porilor este, de asemenea, diferită. Când aveți de-a face cu suspensii celulare, este de obicei necesar să selectați o dimensiune a porilor care poate filtra eficient resturile celulare fără a provoca deteriorarea celulelor. În general vorbind, o dimensiune a porilor de 0,2 - 0,45 microni este mai frecvent utilizată. Acest interval de dimensiune a porilor poate bloca majoritatea impurităților, cum ar fi resturile celulare și bacteriile, asigurând puritatea și activitatea celulelor în timpul pipetării. Atunci când se efectuează experimente de extracție a acidului nucleic, pentru a evita ruperea ADN-ului genomic și pentru a asigura integritatea ARN-ului, selectarea dimensiunii porilor filtrului ar trebui să fie mai precaută. De obicei, este selectată o dimensiune a porilor de aproximativ 0,2 microni, care poate nu numai să îndepărteze eventualele impurități, ci și să reducă la minimum forța de forfecare asupra moleculelor de acid nucleic.
În plus, dimensiunea porilor filtrului va afecta, de asemenea, precizia și netezimea pipetării. O dimensiune prea mică a porilor poate crește rezistența lichidului atunci când trece prin acesta, rezultând o viteză mai mică de pipetare și chiar reziduuri lichide. Acest lucru nu numai că va reduce eficiența experimentului, dar poate afecta și rezultatele experimentale din cauza volumului de pipetare inexact. Dimensiunea adecvată a porilor filtrului poate asigura că lichidul trece fără probleme prin vârful pipetei în timpul procesului de pipetare, îmbunătățind acuratețea și repetabilitatea pipetării.